29 aug. 2009

Din Paraclisul Sfantului Ioan Botezatorul

Mergatorule inainte al Domnului, mergator inainte te-ai facut catre cei din iad prin a ta moarte muceniceasca, caci si acelora le-ai vestit bucurie mare, ca in curand va sosi si la ei izbavirea si invierea.

Cantare cu umilinta aduc tie, Mergatorule inainte, si te rog, ocroteste-ma cu ocrotirea ta, prin valurile cele grele de purtat ale veacului acestuia.

Milostiv fii mie, celui pacatos si nemernic, care te pun mijlocitor catre Preainduratul Dumnezeu, spre a dobandi prin mila Lui, in ziua si in ceasul mortii mele, mantuire.

Preacurata, Preasfanta si Preamilostiva Stapana, impreuna cu dumnezeiescul inaintemergator si Botezator al lui Hristos, ajutati ticalosului meu suflet cand se va duce de aici, in ziua cea mare a judecatii.
Rugaciune.

O, Mergatorule inainte al Domnului si Botezatorule al lui Hristos, mari si multe sunt vredniciile date tie de la Dumnezeu, fiindca tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, dupa fagaduinta si proorocie ingereasca, te-ai si nascut. Numele tau prin cuvantul Arhanghelului Gavriil mai inainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegarii limbii tatalui tau s-a pecetluit. Tu, din copilarie, in pustie ai vietuit si, ca o pasare a cerului, desavarsit neagoniseala ai iubit, cu agurida si cu miere salbatica te-ai hranit. Tu ai fost crinul cel cuvantator al vailor si al pustiilor, care in loc de podoaba hainelor, cu darul cel de sus imbracand trupul tau, cu peri de camila l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat in pustie si calea Domnului o ai pregatit. Tu, cu duhul si cu puterea lui Ilie, in lume te-ai aratat si nelegiuirea lui Irod si a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu esti martorul cel preavestit al Preasfintei si de viata facatoarei Treimi. Tu pe Mantuitorul catre multimea popoarelor L-ai marturisit si cu degetul tau L-ai aratat pe Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii. Tu, de catre insusi Domnul, mai mult decat prooroc ai fost marturisit si dupa Nascatoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om nascut din femeie.

Deci, pentru toate aceste vrednicii si daruri, multimea popoarelor crestine te socoteste pe tine ca pe un mare prieten al lui Dumnezeu, care ai mare indrazneala catre El. De aceea si eu, smeritul si mult pacatosul, cu multa evlavie, cu durere de inima si cu lacrimi, te rog pe tine, dumnezeiescule Ioane Proorocule, sa-mi fii mie, pacatosului celui nemernic si cu totul neputincios, mare aparator si grabnic izbavitor de toate ispitele si incercarile acestea ale vietii de acum. Roaga pe Preamilostivul Dumnezeu ca, cu a Sa nebiruita putere, sa ma pazeasca in toata vremea de primejdiile vazutilor si nevazutilor vrajmasi, sa ma sprijineasca cu a Sa mila la vreme de ispita si sa ma intareasca cu darul Sau, pentru rugaciunile Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, ca sa pot rabda pana la sfarsit toate necazurile, ispitele, durerile si suferintele, ca si intristarile veacului acestuia de acum. Si asa, prin mijlocirea sfintelor si preaputernicelor tale rugaciuni, sa dobandesc mila lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos in ceasul cel de pe urma al sfarsitului meu. Amin!
(din Paraclisul Sfantului Ioan Botezatorul)

Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul



În aceasta luna în ziua a douazeci si noua, pomenirea taierii cinstitului cap al cinstitului slavitului Prooroc înainte-mergator si Botezator Ioan.

Atheists Gone Wild

Dr. William Lane Craig despre asa-zisele "argumente" ale unor "celebritati" intr-ale activismului ateu...




Interesant de citit si articolul sau Atheists Gone Wild?

16 aug. 2009

Adormirea Maicii Domnului - Polieleu


Adormirea Maicii Domnului-Polieleu
Asculta mai multe audio Diverse
Cuvant bun, polieleu, glas. IV, Psalt Matei Silviu Ciprian
(am descoperit aceasta cantare pe blogul lui Laurentiu Dumitru)

15 aug. 2009

Adormirea Maicii Domnului

Tropar (Glasul 1)
Întru naştere fecioria ai păzit,
întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.
Sculatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii,
şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre.

Condac (Glasul 2)
Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită şi întru folosinţe de nădejde neschimbată
mormântul şi moartea nu au ţinut-o.
Căci, ca pe Maica Vieţii, la viaţă a mutat-o
Cel ce S-a sălăşluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.



De la margini, o Apostoli,
La Ghetsimani v-adunaţi,
Şi-al meu trup, zice Fecioara,
Cu cântări mi-l îngropaţi.

R: Doamne miluieşte,
Doamne miluieşte,
Doamne miluieşte.

Fiul meu iubit mă cheamă
Azi la sine-n cerul sfânt,
Vă las Binecuvântarea
Şi mă-nalţ de pe pamant.

Sus in cer se întocmeşte
Sărbătoare-n jurul meu,
Şi cu cinste mă primeşte,
Fiul meu şi Dumnezeu.

O, primeşte dar, Curată
Umilitele-mi cereri,
Şi la noi cu milă cată,
La necazuri şi dureri.

Iar noi drept recunoştinţă,
Venera icoana Ta,
Totdeauna cu credinţă
Adormirea-ţi vom cânta.

Ruga noastra cea fierbinte
Sa o duci la fiul tau
Si sa lasi cu dulci cuvinte
Sa ne ia sub scutul sau

10 aug. 2009

O miss curajoasa

Carrie Prejean a fost reprezentanta Californiei in competitia pentru Miss USA 2009. In cadrul acestei competitii, la o intrebare insinuanta a unui membru al juriului si activist gay, ea a avut curajul sa dea raspunsul "incorect politic", marturisind ca in opinia sa "casatoria trebuie sa fie intre un barbat si o femeie" (sacrilegiu pentru o anumita categorie de activisti, care s-au angajat ulterior intr-o campanie de represalii si defaimare la adresa ei) : "in my country and my family I think that I believe that a marriage should be between a man and a woman. No offense to anyone out there but that's how I was raised and that's how I think it should be between a man and a woman." In cel mai recent numar, din 10 August 2009, al revistei "National Review", acest raspuns franc, onest si neintimidat este tema editorialului semnat de Maggie Gallagher: Efectul Carrie. Acolo se observa ca in acest gen de marturisire sta speranta majoritatii tacute in fata furtunilor generate de animatorii si celebritatile formatoare de opinie - ceea ce explica si subtitlul articolului ("de ce casatoria homosexuala nu este inevitabila").

9 aug. 2009

Comemorare - Ioan Lupaş

Pa 9 August 1880 s-a nascut Ioan Lupaş - istoric, academician, politician, teolog Ortodox, preot si detinut politic la Sighet. Oarecum surprinzator, pe wikipedia, imi pare ca biografia sa in engleza, reprodusa mai jos, e mai completa decat cea in romana.
Ioan Lupaş (August 9, 1880 - July 3, 1967) was a Romanian historian, academic, politician, Orthodox theologian and priest. He was a member of the Romanian Academy.

Born in Sălişte (near Sibiu, Transylvania, at the time part of Austria-Hungary), Lupaş attended between 1892 and 1900 the State School in Sibiu and the Orthodox School "Andrei Şaguna" in Braşov. He studied Philosophy and Literature at the University of Budapest, graduating in 1904, and received his PhD from the University of Berlin (1905) with the thesis The Romanian Orthodox Church in Transylvania and the Communion with Rome in the 18th Century. Between 1905 and 1909, Lupaş taught Church History and Romanian History at the "Andreian" Institute of Theology in Sibiu and attended Theology courses.

During his studies he made his debut in journalism and co-founded the Romanian-language Luceafărul magazine. Due to his firm stance in favor of political rights for the Romanians in Transylvania, Lupaş was imprisoned for three months in Szeged in 1907, forced out of the Institute in 1909, and appointed priest to the Sălişte parish.

The Romanian Academy elected him an associate member in 1914 and full member in 1916, at Nicolae Iorga's suggestion.

After Romania's entry in the World War I on the Allied side, Lupaş was exiled to Sopron County (western Hungary) and placed under house arrest. In 1918, he was elected representative for Sălişte in the Transylvanian National Assembly that declared the Union of Transylvania with the Kingdom of Romania.

Starting with 1919 he became professor at the University of Cluj, teaching Modern History and Transylvanian History until 1946, and in 1920, together with Alexandru Lepădatu, co-founded the National History Institute, located also in Cluj; he also taught Church History at the Theological Academy. Lupaş was elected president of the History Section of ASTRA and, between 1932 and 1935, president of the History Section of the Romanian Academy.

In the interwar period, Ioan Lupaş served in the Chamber of Deputies for several mandates, and as Minister of Health and Social Security in the Alexandru Averescu cabinet (1926 - 1927) and as Minister of Culture and Arts in the Octavian Goga cabinet (1937 - 1938).

Due to his political activity, he was arrested by the communist regime on May 5, 1950, and detained at Sighet prison until May 5, 1955.