14 nov. 2010

Teologia Parintilor versus scolasticismul rationalist

Astazi la sarbatoarea Sfantului Grigorie Palama sa nu uitam ca acesta a marturisit si explicitat pozitia ortodoxa in conflictul dintre teologia harului (patristica, ortodoxa) si scolasticism (de inclinare intelectualist-rationalista). Argumentatiile atat de dragi scolasticismului purtau in ele (in pofida bunelor intentii declarate de academicienii acelor vremuri) germenii secularismului sceptic de mai tarziu. Scolasticismul se lansa intr-o apologetica in mod programatic curatata de "contaminarea" duhului Parintilor (devenit de facto incorect politic), motiv pentru care a adus mari pagube duhovnicesti crestinatatii apusene: la urma urmei, masura si judecata ce operau in reinterpretarile si rationalizarile scolasticismului erau omenesti. Prea omenesti!

Problema principala a scolasticismului e credinta metamorfozata in teorie: fie ea si sprijinita de argumente mai plauzibile decat argumentele in serviciul necredintei, sensul deplinatatii Harului lui Dumnezeu este din nefericire pierdut pe drum. Ce putem face azi? Inainte de toate, sa stam cu luare aminte in smerenie si rugaciune. Cat despre trufasele impunsaturi secular-ateiste, acelea au de fapt picioare de lut: fie contin deja mai mult sau mai putin mascat rejectia lui Dumnezeu, fie strecoara false reprezentari despre credinta, false reprezentari ce devin destul de eficiente in cazul unei teologii rationalizante, o teologie "imbunatatita" cu proptele omenesti (fie ele si geniale).

Ontopic: A filozofa sa a nu filozofa, sau vaccinul rugaciunii inimii. Nu privesc cu suspiciune utilizarea intrumentelor critice si analitice ale filozofiei (neutre in esenta) pentru a intari si apara credinta, atata timp cat, cu smerenie, ne cultivam statutul de rugatori ortodocsi. Iar faptul ca remarc ispita scolasticismului nu inseamna ca as fi in cautare febrila a unui meci de 'sah confesional', care nu ma intereseaza. Exista argumente teiste dezvoltate in cadrul altor confesiuni crestine ce pot fi de oarecare folos atata timp cat sunt re-citite recuperativ sau... 'vaccinate' remediativ in duh ortodox. Aici sunt pro-vaccin! Un vaccin patristic, bineinteles. Iarasi, cineva m-ar putea intreba - putem 'vaccina patristic' orice? La care as raspunde: nu. Erezia, de exemplu.

2 comentarii:

Ilarion spunea...

Doamne ajuta !

Din putinul citit de catre mine am sesizat ca filozofia greaca este la ea acasa in duhovnicia crestina . Sf.Leontiu al Bizantului a folosit o terminologie scolastica sau nu ? Termenul de ENIPOSTAZIERE pare extrem de scolastic . Sau terminologia Sf.Maxim legata de VOINTA . M-as bucura sa-mi lamuresc aceste neclaritati . Mai ales ca le observ de f.multe ori in blogosfera crestina .

Un păcătos spunea...

Doamne ajuta, Ilarion,

Nu sunt nici pe departe un specialist in probleme filozofice, insa mie mi se pare ca utilizarea unui termen filozofic sau a altuia e mai degraba ceva neutru in sine. Scolasticismul nu poate fi la nivel de TERMEN (caci e evident ca in scrierile Sf. Grigorie Palama, ca sa iau numai un exemplu, nu vom avea nici o dificultate sa gasim termeni si idei ce provin din traditia filozofica greaca), ci mai degraba in utilizarea, extrapolarea, cultivarea 'omenesc-autonoma' a unor idei filozofice intr-un spirit desprins de suflul Traditiei, al Parintilor si Marturisitorilor. Pot sa imi imaginez o astfel de ispita: sistemul filozofic curge frumos, ne place, ideile se insiruie elegant, insa pe drum pierdem 'scanteia' (pierdem din vedere Rugul Aprins, am putea spune). Scuze daca n-am putut fi de mare ajutor.