Struţo-cămile: evoluţionismul între teism şi "emo"

Foarte pe scurt, despre două asemenea struţo-cămile:

1. Evoluţionismul teist susţinut printre alţii de Ken Miller şi Francis Collins. Confruntaţi cu cu probleme spinoase ce ţin de contingenţa realităţii observate, evoluţionismul teist introduce teza unui Dumnezeu care crează "regulile jocului" dar nu interfereaza cu procesele naturii (incluzând aici procesele aleatoare ale "evoluţiei").

2. Panteismul susţinut printre alţii de Stuart Kauffman, care consideră că il "reinventeaza pe Dumnezeu" Evoluţionismul panteist, deşi rejectează reducţionismul evoluţionismului "tradiţional" (aici în dezacord cu de-alde Dawkins) introduce teza "Dumnezeu = Natură care se auto-organizează", atribuind naturii trăsături cvasi-personale! Evoluţionismul "emo" ?