23 dec. 2011

Filmul Ostrov - tradus în limba română


Apăsaţi pe "CC" (dreapta-jos) pentru traducere!


"Răul nu este în fire, nici nu este cineva rău prin fire. Căci Dumnezeu nu a făcut ceva rău. Când însă cineva, din pofta inimii, aduce la o formă ceea ce nu are fiinţă, atunci aceea începe să fie ceea ce vrea cel ce face aceasta. Se cuvine deci ca prin cultivarea necontenită a amintirii lui Dumnezeu să ne ferim de a ne deprinde cu răul. Căci e mai puternică firea binelui, decât deprinderea răului. Fiindcă cel dintâi este, pe când cel de al doilea, nu este, decât numai în faptul că se face" (Sf. Diadoh al Foticeii - FILOCALIA)

12 dec. 2011

Colinde din adânc de suflet - pentru sfinţii închisorilor

Colindă pentru sfinţii închisorilor. Cântă Corul de copii din Vorona - judeţul Botoşani, dirijat de preot Olivian Sandu. Fragment din Concertul de colinde al Protopopiatului Botoşani, 17 decembrie 2009, 20 de ani de la ziua în care s-a tras la Timişoara.


Mănăstirea Diaconeşti-Colind pentru deţinuti (Aiud):

8 dec. 2011

La Mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai

Faptul că nu înţeleg greceşte e pe undeva secundar faţă de simţirea profundă pe care această peliculă - atat prin ambianţa duhovnicească cât şi prin natură - o inspiră...




1 oct. 2011

Un film excepţional - "Metamorphosis: frumuseţea şi design-ul fluturilor"

Un film excepţional, Metamorphosis: The Beauty and Design of Butterflies (trailer-ul puţin mai jos) generează o serie de spectaculoase premiere care atrag din ce în ce mai mult atenţia publicului de la vladică la opincă, asupra inconsisţentelor struţo-cămilei darwinist-ateiste.

Frumuseţea universului reverberează în străfundurile sufletului uman. Iar această rezonanţă este nu numai cunoaştere întărită de frumos... ci mai degrabă o re-cunoaştere, o reamintire. Fluturii (ca orice fiinţă, de altfel), deschid o poartă de acces către tainele lui Unum, Bonum, Verum.


20 sept. 2011

Istorie şi Cruce

Crucea, omniprezentă în nevoinţele, nădejdile şi zbuciumul umanităţii, este în acelaşi timp transcendere şi taină cosmică, dezvăluind astfel natura cu totul surprinzătoare a Istoriei: O Săgeată-Cuvânt aţintită înspre viaţa veacului ce va să vie.

"La puşcărie am demonstrat vreme de două ore că istoria românilor dezgolită de crucile de pe scuturile voievozilor e egală cu zero. Că doar voievozii nu s-au bătut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica" (Petre Ţuţea)

14 sept. 2011

Geografie duhovnicească: virtutile mersului pe jos

Faptul ca mersul pe jos are virtuti terapeutice exceptionale este binecunoscut. Cineva spunea ca cea mai buna pastila pentru inima este un pas, iar pentru un asemenea tratament nu exista supradoza! Deci... indrazniti si consumati cu incredere mii de asemenea "pastile"!

In lectura duhovniceasca, inima este lacasul rugaciunii si candela nestinsa. Sau cel putin asa ar trebui sa fie. Numai ca, in stare de pacat fiind, bagam acolo multa murdarie! Dar ne sculam, ne rugam si iarasi facem putina curatenie. Facem curatenie prin rugaciune - pasul in citire duhovniceasca, pentru care, iarasi, nu exista supradoza. Acesta este mersul pe jos duhovnicesc care vindeca sufletul! Bineinteles nu trebuie uitat de mers pe jos fizic, si bine ar fi ca cele doua mersuri sa fie sincronizate...

Azi e marea Sarbatoare a Inaltarii Sfintei Cruci, al carui sens tainic invie nadejdea si indrazneala in inimile frante ale pacatosilor ce se nevoiesc.

15 aug. 2011

La Adormirea Maicii Domnului

Ce să vă zic, dragi cititori, iertaţi-mi sărăcia, vă dărui ceva de care cei mai mulţi ştiţi foarte bine. Din partea mea, nu pot să spun decât că vă ofer frânturi de suflet şi simţire, care nu se văd (ei, poate că-i mai bine aşa, fiind compuse - inevitabil - cu păcătoşenia subsemnatului); ce se văd sunt crâmpeie din acatist şi o minunată icoană găsită pe wikipedia ortodoxă. Fie ca Maica Îndurărilor să se roage pentru noi.

Condacul 1: Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Împărătesei, celei ce te sui de la pământ la cer, cântare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem ţie Născătoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinţă peste moarte, de toate întâmplările aducătoare de moarte ne păzeşte pe noi, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru Adormirea ta, nu ne laşi pe noi!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu:
Preasfântă stăpână, de Dumnezeu Născătoare, depărtează de la noi, păcătoşii şi nevrednicii robii tăi, trândăvirea, uitarea, nerecunoştinţa, lenevirea şi toate gândurile cele rele şi viclene, urâte şi defăimătoare. Alungă-le de la inimile noastre cele ticăloase şi de la sufletele noastre cele întinate şi de la mintea noastră cea întunecată. Stinge văpaia patimilor noastre şi ne ajută că neputincioşi suntem. Fereşte-ne de aducerile aminte, de deprinderile cele viclene şi de toate faptele cele rele, din noapte şi din zi şi ne izbăveşte de ele. Că prebinecuvântat şi preamărit este numele tău cel sfânt, în cer şi pe pământ, în vecii vecilor. Amin.

Din Paraclisul Maicii Domnului



12 aug. 2011

Din filocalie: frica si dragostea

Frica Gheenei si dragostea Împaratiei dau puterea de a rabda necazurile. Iar aceasta nu vine de la noi însine, ci de la Cel ce cunoaste gândurile noastre. (Sfântul Marcu Ascetul)

Acatistul Adormirii Maicii Domnului (fragment)

Fragment din Acatistul Adormirii Maicii Domnului
Parohia Ghilăneşti Protopopiatul Botoşani, 15 august 2010



10 iul. 2011

Djokovic şi Baghdatis, fraţi ortodocşi

Un filmuleţ vechi dar bun:


5 iul. 2011

Lennon despre darwinism

Din interviul cu John Lennon, in care se atinge problema darwinismului. Potrivit lui Lennon, darwinismul este "monkey business" (smechereala, escrocherie). Preluat de jurnalistul David Sheff, interviul a fost inclus in "All We Are Saying: The Last Major Interview with John Lennon and Yoko Ono" . Asta-i ca fapt divers - relevant in masura in care secularistul Lennon este frecvent ridicat in slavi ca "icoana anti-teista" de agit-prop-ul combinatiei monolitice secularism-evolutionism-scientism. Este unul dintre ultimele sale interviuri (deci ai zice ca ar fi inceput sa-si vina in fire odata cu varsta!...)
Apropos, nu cred ca ne tragem din maimute... Asta e un alt gunoi. Pe ce naiba se bazeaza? N-am fi putut veni din nimic - pesti, poate, dar nu maimute. Nu cred in evolutia de la pesti la maimute la oameni. Nu vedem nici o evolutie de la maimute la oameni acum. Asta e un gunoi absolut. Un gunoi absolut irational, la fel de nebunesc ca fundamentalistii ce cred ca lumea a fost facuta cu patru mii de ani in urma. Asta si chestia cu maimutele sunt ambele la fel de nebunesti ca si chestia cu maimutele luind pozitie verticala brusc. Oamenii primitivi sunt intotdeauna desenati ca maimute, asa-i? Pentru ca asta se potriveste cu teoria cu care am trait de la Darwin incoace. Nu sunt de acord cu escrocheria ("monkey business") asta. [cantand] "Prea multa escrocherie..." [rade] Nu sunt de acord. Nu am nici o baza pentru ea si nu am nici o teorie sa ofer, insa pur si simplu nu sunt de acord. Trebuie sa fie altceva. Ceva mai simplu. Nu cred in nimic altceva decat "A fost dintotdeauna si va fi dintotdeauna". Nu pot sa concep nimic mai mult, nimic mai putin. Celelalte teorii se schimba tot timpul. Lumea le ridica ca idoli, dupa care le darama. Tin profesori batrani fericiti in universitati. Le da ceva sa faca. Nu stiu daca e ceva rau in asta cu exceptia faptului ca sunt bagate pe gat la toti. Orice acestia mi-au spus in tinerete a fost deja infirmat de acelasi tip de "experti" care le-au propus in primul rand. Iaca.

4 iul. 2011

Cu semnul Crucii, Djokovic câştigă

WIMBLEDON 2011:
Djokovic îl învinge pe Nadal cu 6-4, 6-1, 1-6, 6-3


29 iun. 2011

Pomenirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Astăzi, 29 iunie, pomenirea Sfinţilor Slăviţilor şi întru tot lăudaţilor şi mai-marilor Apostoli Petru şi Pavel

Cei ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători

Şi lumii învăţători
Stăpânului tuturor rugaţi-vă
Pace lumii să dăruiască
Şi sufletelor noastre mare milă.
(tropar, gl. 4)



Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel












Problema răului şi paradoxul libertăţii


28 iun. 2011

Potenţa teocentrică a adevăratului umanism


Omul este un infinit în virtualitate, omul este făcut pentru infinit, dar nu este infinit în sine. Devine infinit în legătură cu Dumnezeu.

Pr. Prof. Dumitru Stăniloae

Urcaţi către infinit!
Iată adevărata libertate,
şi Temeiul acesteia.

27 iun. 2011

Geografie duhovnicească (3): libertatea faţă de robia păcatului

Ideea de libertate în secularism este, în esenţă, diversificarea numărului de opţiuni - sau, dacă vreţi, a numărului de "grade de libertate" în lumea înrobită a păcatului (în mod necesar, această diversificare relativizează, pas-cu-pas, elementele morale).

Pasajul de mai jos (preluat de pe wikipedia ortodoxă) arată punctul de vedere creştin, care este de fapt mult mai mult decât minimizarea numărului de "grade de libertate" în lumea păcatului: apropierea duhovnicească de Hristos deschide perspectiva extraordinară a eliberării de însăşi robia păcatului. O fereastră către un nou cer şi un nou pamânt!

Iisus zicea ,,către iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenici ai Mei/ Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi./ Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi?/. Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului./ Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. / Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într-adevăr.” Acolo unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea, va spune apostolul Pavel. Iisus este cel care a fost trimis să vindece pe cei cu inima zdrobită, să vestească robilor (păcatului) slobozenia. Apostolul Pavel spune frumos că Iisus a luat robia roabă, şi a dat daruri oamenilor.``, referindu-se la robia păcatului. Apostolul Pavel spune: ,,Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.", referindu-se la robia faţă de păcat. Apostolul Petru se referă pe larg la unii păcătoşi care le făgăduiesc altora libertatea, în timp ce ei înşişi sunt robi ai stricăciunii. Căci- arată apostolul- fiecare este robul lucrului de care este biruit. În El avem, prin credinţa în El, libertatea şi apropierea de Dumnezeu cu încredere, spune apostolul Pavel.

Darwinism si comunism

O interesanta observatie facuta in "Signature in the cell" (la p. 49, unde se pot gasi detalii si referinte bibliografice):

Tovarasul filozof Marx jubila la gandul teoriei lui Darwin (de fapt cei doi au corespondat!), in care vedea o legitimare stiintifica materialista a propriilor sale teorii despre evolutia societatii.

Colac peste pupaza, intr-un puseu de "inspiratie stiintifica", tovarasul filozof Engels a scris un eseu despre originea vietii, in care flutura cliseul acumularilor cantitative producand "saltul calitativ" (hasta la vista si... hocus-pocus, oameni buni :-))

29 mai 2011

"Ingerul cazut" al evolutionismului: Alfred Russel Wallace

Alarma de grad zero in tabara activistilor evolutionisti: un film dedicat lui Alfred Russel Wallace, renumit biolog din secolul 19, creditat ca si co-fondator al teoriei evolutiei alaturi de Charles Darwin. Problema e ca Wallace a fost suporter al DI (design-ul inteligent): nu e greu de imaginat ca si-ar fi atras asupra sa o sumedenie de insulte, contre, strambaturi din nas, si aere de superioritate din partea evolutionistilor de azi.

Vom avea placerea sa vizionam un film despre acest "ingerul cazut" al evolutionistilor (programat pentru a fi lansat in toamna lui 2011): http://alfredwallace.org


26 mai 2011

Politica pro-avort ca declaratie de credinta

Libertate, libertate, libertate... un cuvant-principiu, frecvent folosit de cei ce sprijina activ avortul. Libertatea de a dispune oricum doresti de propriul trup (invocata concomitent cu o "punere in paranteza" atat a cruzimii neimaginabile a avortului, cat si a viziunii crestine a omului creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu) este doar un component din seria de libertatati fara continut si fara Dumnezeu invocate de activistii secular-umanisti contemporani, plus politicienii si formatorii de opinie care-s pe aceeasi lungime de unda.

Multe din aceste libertati sunt variatiuni (in spirit scientist) pe tema libertatatii de actiune a omului secular, (ne-)creat dupa chipul si asemanarea nimicului (si deci in afara de orice repros, caci orice iti este permis, daca esti... nimic!...) care se misca "eroic" incoronandu-se atat cu succesele unei inteligente care foloseste stiinta ca si suport doctrinar ateu - "ateologic" (o inteligenta care trebuie obligatoriu clasificata in aceeasi paradigma de... "nimic plus sansa oarba" - ceea ce ii pune sub semnul indoielii credibilitatea, fapt intotdeauna musamalizat in ateo-logia evolutionista far' de Logos) cat si cu aplicatiile practice ale acesteia. Un nimic care cumva, ironic... s-a zguduit... s-a scuturat... "ne-dirijat" (haotic ?) si a generat toata... panorama de legi si principii, in care totul se potriveste ca o manusa !...

Cu o asemenea viziune nihilista a unui om ca (ne-)rod haotic al nimicului, pentru o intreaga cohorta de activisti profesionisti, politica pro-avort devine un act ideologic ateo-logic, sau declaratie de credinta.

Acestea fiind spuse, exista o inconsistenta fundamentala in pozitia pro-avort a suporterilor libertatilor nelimitate. Chiar si ignorand continutul acestor libertati, suportul avortului de pe pozitia de suporter al omului liber de a-si construi destinul intr-un camp nelimitat de optiuni contrazice suportul avortului deoarece avortul refuza unei fiinte umane aceeasi libertate de a-si construi destinul intr-un camp nelimitat de optiuni !

Asadar o pozitie pro-avort este incompatibila cu o pozitie pro-libertate.

24 apr. 2011

Hristos a înviat !




HRISTOS A ÎNVIAT!

Sărbători Fericite!

1 apr. 2011

Sfântă Maica Noastră Cuvioasa Maria Egipteanca

Un gând de evlavie si smerenie către Sfântă Maica Noastră Cuvioasa Maria Egipteanca, prin ale cărei rugăciuni nădăjduim să ne indreptăm, noi păcătoşii şi betegii, pe cărarea spinoasă a despătimirii.
Cand te-ai rugat Preacuvioasa Maica, erai inaltata de la pamant si cu fata prealuminata, iar Cuviosul Zosima, cazand la pamant, a cerut ca de tine sa fie binecuvantat si cu frica ti-a strigat:

Bucura-te, inger pamantesc;
Bucura-te, om ceresc;
Bucura-te, mireasma raiului dumnezeiesc;
Bucura-te, minune preaslavita;
Bucura-te, Preacuvioasa Maria, de Dumnezeu iubita;
Bucura-te, a mea umilinta;
Bucura-te, strig catre tine cu credinta;
Bucura-te, de Cuviosul Zosima mult cinstita;
Bucura-te, maica duhovniceasca;
Bucura-te, ca pe toti ii inveti se se mantuiasca;
Bucura-te, a vrasmasilor ingrozire;
Bucura-te, stea luminoasa intre popoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

(Icosul 5 din Acatist)

10 mar. 2011

CANONUL SF. ANDREI CRITEANUL

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.











6 mar. 2011

Cutremurător: o prezentare despre avortul prin aspiraţie

Frank Pavone de la organizaţia Preoţii Pentru Viaţă prezintă sinistra procedură a avortului prin aspiraţie, lansând astfel o provocare frontală suporterilor avortului.



5 mar. 2011

Un mare sfânt... filocalic

Să nu uităm, azi sărbătorim pe Cinstitul şi de Dumnezeu-purtătorul, Părintele nostru Marcu Ascetul !...

4 mar. 2011

Despre Sfânta Treime


Dat fiind o viaţă stricăcioasă, nu pot să nu mă gândesc cât de mult asemenea cuvinte înduhovnicite mă condamnă, însă nu am de ales: le zic sus şi tare, cu convingerea că numai in Biserică, pas cu pas, zi de zi, până la moarte, prin mila lui Dumnezeu, de fapt, sensul lor se va lumina... Despre Sfânta Treime, după Dogmatica sfântului Ioan Damaschin (sursa - wikipedia ortodoxă)

Prin urmare, noi credem într-un singur Dumnezeu, într-un singur principiu, fără de început, necreat, nenăscut, nepieritor şi nemuritor, veşnic, infinit, necircumscris, nemărginit, infinit de puternic, simplu, necompus, necorporal, nestricăcios, impasibil, imuabil, neprefăcut, nevăzut, izvorul bunătăţii şi al dreptãţii, lumină spirituală, inaccesibil; putere, care nu se poate cunoaşte cu nici o măsură, ci se măsoară numai cu propria ei voinţă. Căci poate pe toate câte le voieşte. Creeazã toate fãpturile, vãzute şi nevãzute, le ţine şi le conservă pe toate, poartă grijă de toate, le stăpâneşte pe toate, le conduce şi împărăţeşte peste ele în o împărăţie fără de sfârşit şi nemuritoare fără să aibă potrivnic, pe toate le umple şi nu este cuprins de nimic, ba mai mult, ea cuprinde universul, îl ţine şi îl domină. Străbate toate fiinţele fără să se întineze, este mai presus de toate, este în afară de orice fiinţă, pentru că este suprafiinţială, mai presus de cele ce sunt, mai presus de Dumnezeire, mai presus de bine, mai presus de desăvârşire. Ea delimiteazã toate începătoriile şi toate cetele şi stă mai presus de orice începãtorie şi ceatã, este mai presus de fiinţă, de viaţă, de cuvânt, de idee. Este însăşi lumina, însăşi bunãtatea, însăşi viaţa, însăşi fiinţa, pentru cã nu are existenţa sau ceva din cele ce sunt de la altcineva. El este izvorul existenţei pentru cele care există, al vieţii pentru cei vii, al raţiunii pentru cei care participă la raţiune şi pentru toţi cauza bunătăţilor.Cunoaşte toate înainte de facerea lor. Credem într-o singură fiinţă, într-o singură Dumnezeire, într-o singură putere, într-o singură voinţă, într-o singură activitate, într-un singur principiu, într-o singură stăpânire, într-o singură domnie, într-o singură împărăţie, cunoscută în trei ipostase desăvârşite, dar adoratã într-o singurã închinăciune, mărturisitã şi adorată de toată făptura raţională. Ipostasele sunt unite fără să se amestece şi despărţite fără să se despartă, lucru care pare şi absurd. Credem în Tatăl şi în Fiul şi în Sfântul Duh, în care ne-am şi botezat. Căci astfel a poruncit Domnul apostolilor să boteze, zicând: "Botezându-i pe ei în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh" (Matei 28, 19) Credem într-unul Tatăl, principiul şi cauza tuturora; nu s-a născut din cineva; singurul care există necauzat şi nenăscut; este făcătorul tuturora. Este prin fire Tatăl singurului Unuia-Născut, Fiul Său, Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi purcedătorul prea Sfântului Duh. Credem şi într-unul Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Domnul nostru Iisus Hristos, care s-a născut din Tatăl înainte de toţi vecii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, deofiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Când spunem că Fiul este mai înainte de toţi vecii, arătăm că naşterea Lui este în afară de timp şi fără de început. Căci Fiul lui Dumnezeu, "strălucirea slavei, chipul ipostasei Tatălui" , înţelepciunea şi puterea cea vie , Cuvântul lui cel enipostatic, icoana substanţială, desăvârşită şi vie a nevăzutului Dumnezeu , nu a fost adus din neexistenţă la existenţă, ci a fost totdeauna împreună cu Tatăl şi în Tatăl, născut din el din veşnicie şi fără de început. Căci n-a fost cândva Tatăl, când n-a fost Fiul, ci odată cu Tatăl şi Fiul, care s-a născut din El. Căci Dumnezeu nu s-ar putea numi Tată, fără de Fiu. Iar dacă ar fi fără să aibă Fiu, n-ar fi Tată. Şi dacă ar avea mai pe urmă Fiu, ar deveni mai pe urmă Tată, nefiind înainte de aceasta Tată, şi astfel s-a schimbat din a nu fi Tată în a deveni Tată, lucru mai rău decât orice blasfemie. Căci este cu neputinţă să spunem că Dumnezeu este lipsit de facultatea firească de a naşte. Iar facultatea de a naşte constă în a naşte din El, adică din propria Sa fiinţă ceva asemenea cu El după fire. Este însă necucernic să spunem cu privire la naşterea Fiului că a mijlocit oarecare vreme şi că existenţa Fiului este posterioară existenţei Tatălui. Deoarece spunem că naşterea Fiului este din El, adică din natura Tatălui. Iar dacă admitem că Fiul nu coexistă dintru început cu Tatăl, din care este născut, atunci introducem o schimbare în ipostasa Tatălui, anume că nefiind dintru început Tată a devenit pe urmă Tată. În adevăr, chiar dacă lumea s-a făcut pe urmă, totuşi nu s-a făcut din fiinţa lui Dumnezeu. Ea a fost adusă, prin voinţa şi prin puterea Lui, de la neexistenţă la existenţă; dar prin aceasta nu urmează o schimbare a firii lui Dumnezeu. Naşterea este actul prin care se scoate din fiinţa celui care naşte cel ce se naşte asemenea cu el dupã fiinţă. Zidirea şi crearea, însă, este un act extern, în care ceea ce se zideşte şi se creează nu provine din fiinţa celui care zideşte şi creează, ci este cu totul deosebit de el. De asemenea, credem şi în unul Sfântul Duh, Domnul şi făcătorul de viaţă, care purcede din Tatăl şi se odihneşte în Fiul, împreună închinat şi slăvit cu Tatãl şi cu Fiul, ca fiind de aceeaşi fiinţă şi coetern. Credem în Duhul cel din Dumnezeu, cel drept, cel conducător, izvorul înţelepciunii, al vieţii şi al sfinţeniei. El este şi se numeşte Dumnezeu împreună cu Tatăl şi cu Fiul; nezidit, desăvârşit, creator, atotstăpânitor, atoatelucrător, atotputernic, nemărginit în purtare; El stăpâneşte întreaga zidire, dar nu este stăpânit; îndumnezeieşte, dar nu se îndumnezeieşte; desăvârseşte, dar nu se desăvârseşte; împărtăşeşte dar nu se împărtăşeşte; sfinţeşte, dar nu se sfinţeşte; mângâietor, deoarece primeşte rugăciunile tuturor; în toate asemenea Tatălui şi Fiului; purces din Tatăl şi dat prin Fiul, este primit de toată zidirea. Zideşte prin El însuşi, dă fiinţă universului, sfinţeşte şi ţine. Enipostatic, există în propria lui ipostasă, nedespărţit şi neseparat de Tatăl şi Fiul, având toate câte are Tatăl şi Fiul afară de nenaştere şi naştere. Tatăl este necauzat şi nenãscut, căci nu este din cineva: El îşi are existenţa de la El însuşi şi nici nu are de la altul ceva din ceea ce are, ba, mai mult, El este în chip firesc principiul şi cauza modului de existenţă a tuturor. Fiul este din Tatăl prin naştere. Duhul Sfînt şi El este din Tatăl, dar nu prin naştere, ci prin purcedere. Noi cunoaştem că există deosebire între naştere şi purcedere, dar care este felul deosebirii nu ştim deloc. Naşterea Fiului din Tatăl şi purcederea Sfântului Duh sunt simultane. Aşadar, toate câte le are Fiul şi Duhul, le are de la Tatăl, şi însăşi existenţa. Dacă nu este Tatãl nu este nici Fiul şi nici Duhul. Şi dacă Tatăl nu are ceva, nu are nici Fiul, nici Duhul. Şi din cauza Tatălui, adică din cauză că există Tatăl, există şi Fiul şi Duhul. Şi din cauza Tatălui, şi Fiul şi Duhul au pe toate câte le au, adică din pricină că Tatăl le are pe acestea, afară de nenaştere, de naştere şi de purcedere. Căci cele trei sfinte ipostase se deosebesc unele de altele numai în aceste însuşiri ipostatice. Ele nu se deosebesc prin fiinţă, ci se deosebesc fără despărţire prin caracteristica propriei ipostase. Spunem că fiecare din cele trei ipostase are o ipostasă desăvârşită, ca să nu admitem o fire compusă desăvârşită din trei ipostase nedesăvârşite, ci o singură fiinţă, în trei ipostase desăvârşite, simplă, mai presus de desăvârşire şi mai înainte de desăvârşire. Căci tot ceea ce este format din lucruri nedesăvârşite este negreşit compus. Dar din ipostase desăvârşite este cu neputinţă să avem ceva compus. Pentru aceea nici nu spunem că specia este din ipostase, ci în ipostase. Spunem că sunt nedesăvârşite acelea care nu păstrează specia lucrului săvârşit din ele. Piatra, lemnul şi fierul fiecare în sine, potrivit naturii lor proprii, sunt desăvârşite; dar raportate la clădirea făcutã din ele, fiecare este nedesăvârşită, căci nu este fiecare din ele în sine clădire.

16 feb. 2011

Vederile duhovniceşti socotite de sfântul sfinţit mucenic Petru Damaschin

Iar vederile duhovniceşti, precum socotesc, sunt opt. Şapte din ele sunt ale veacului acestuia, iar a opta este lucrarea veacului viitor, cum zice Sfântul Isaac. (''Şase zile le petrecem cu lucrarea vieţii acesteia, prin plinirea poruncilor; a şaptea o petrecem toată în mormânt şi a opta ieşind din mormânt'') Cea dintâi este cunoştinţa necazurilor şi a ispitelor vieţii acesteia, cum zice Sfântul Dorotei, şi ea se întristează de toată paguba, pe care a pătimit-o firea omenească de la păcat. A doua este cunoaşterea greşelilor noastre şi a binefacerilor lui Dumnezeu, cum zic Scărarul, Isaac şi mulţi alţii dintre Părinţi. A treia este cunoştinţa lucrurilor înfricoşate dinainte de moarte şi după moarte, cum se scrie în dumnezeieştile Scripturi. A patra, înţelegerea petrecerii Domnului nostru Iisus în lumea aceasta şi a lucrurilor şi cuvintelor ucenicilor Lui, ale celorlalţi sfinţi Mucenici şi ale cuvioşilor Părinţi. A cincea este cunoştinţa firii şi a prefacerii lucrurilor, precum zic sfinţii Părinţi Grigorie şi Damaschin. A şasea este contemplarea celor ce sunt, adică cunoştinţa şi înţelegerea făpturilor sensibile ale lui Dumnezeu. A şaptea este înţelegerea făpturilor sensibile ale lui Dumnezeu. A opta este cunoştinţa despre Dumnezeu, aşa-numita teologie. ( Iar cuviosul Nicodim Aghioritul vorbeşte, de şase dulceţi duhovniceşti, pe care le gustă mintea ieşită din robia patimilor: 1. lucrarea dumnezeieştilor porunci, 2. câştigarea faptelor bune, 3. cuvintele dumnezeieştilor Scripturi, 4. cuvintele zidirilor, 5. cuvintele iconomiei celei în trup a Domnului şi 6. privirea celor ce sunt ale lui Dumnezeu.) Acestea sunt deci cele opt vederi. Cele dintâi trei se cuvin celui ce este încă făptuitor, ca prin multe şi amare lacrimi, să-şi poată curăţa sufletul său de toate patimile, şi să primească apoi prin har pe celelalte. Iar celelalte cinci se cuvin celui contemplativ (văzător) sau cunoscător, pentru că păzeşte bine şi împlineşte neîncetat faptele trupeşti şi morale, sau sufleteşti, prin care se învredniceşte de simţirea vădită şi înţelegătoare a acestora. Căci din cea diftâi făptuitorul primeşte începutul cunoaşterii şi cu cât se îngrijeşte mai mult de lucrare şi meditează înţelesurile date lui, cu atât sporeşte mai mult în ele, până ce ajunge la deprinderea lor şi aşa se iveşte de la sine în minte cealaltă cunoştinţă. Apoi la fel, celelalte. Pasaj preluat din Sfântul sfinţit mucenic Petru Damaschin, Scrieri alese - FILOCALIA.

9 feb. 2011

Semnul Sfintei Cruci, în final de mare meci

Sârbul Novak Djokovici îl învinge în trei seturi (7–6, 7–5, 6–4) pe Roger Federer la open-ul australian 2011 (semifinală): semnul Sfintei Cruci, în finalul meciului. Situaţia s-a repetat în finala cu Murray în care Djokovici. sârbul cu cruciuliţă la gât, l-a învins pe Andy Murray, tot în trei seturi (6–4, 6–2, 6–3).

31 ian. 2011

Morala în plop, plopul în aer, şi Dawkins delapidat de un coleg de tagmă nou-atee!

Fundamentarea legii morale din perspectiva (ne-)credinţei atee e lasată în plop şi plopul în aer ( ha, ha, ha,... un aer reducţionist imbâcsit cu molecule agitate aleator: o aşa morală-i o mare scofală, bineinţeles, tovarăşi juni atei!)

Degeaba Dawkins sare de-un cot până în tavan penal pe motiv ca-i delapidat de Josh Timonen, un coleg de tagmă nou-atee. Dupa propriile standarde Dawkins trebuie sa tacă şi să inghită lecţia de... selecţie naturală (ori escrocherie naturală?) oferită de şmecheraşul pe care îl proteja si care îi făcea propagandă peste ocean.

28 ian. 2011

Cântând cunoştinţa celor negrăite

"Vino, Preaslăvite Cuvinte ai lui Dumnezeu, şi ne împărtăşeşte, pe măsura puterilor noastre, descoperirea cuvintelor Tale. Înlăturând grosimea învelişurilor, arată-ne, Hristoase, frumuseţea înţelesurilor spirituale. Ia-ne de mâna dreaptă. adică de puterea minţii noastre, şi «ne călăuzeşte pe calea poruncilor Tale» (Ps. 119, 9-10) Si ne du «la locul cortului Tău cel minunat, până în lăuntrul casei lui Dumnezeu în glas de bucurie şi de mărturisire a svonului de sărbătoare», ca şi noi. prin mărturisirea faptuirei şi prin bucuria contemplaţiei, să fim învredniciţi a veni la locul negrăit al ospăţului Tău şi să ne ospătăm împreună cu cei care prăznuiesc acolo duhovniceşte. cântând cunoştinţa celor negrăite cu glasurile netăcute ale minţii. Şi mă iartă pe mine, Hristoase. că îndrăznesc, la porunca slujitorilor Tăi celor vrednici, ceea ce este peste puterea mea. Luminează cugetarea mea neluminată, spre înţelegerea locului de faţă. ca să fii şi mai mult slăvit, ca Unul Care dai orbilor vedere şi faci limba bâlbâiţilor să grăiască cu claritate." (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, Filocalia)

Nigel Farage (Irlanda) luându-i pe făraş pe eurocraţi


Crema Comitetului Central al Uniunii Europene