Din ciclul e pur si muove, designul inteligent - 3 - noutati 2010

O carte de eseuri pe teme de design inteligent a aparut pe 15 Februarie a.c. (In the Beginning: And Other Essays on Intelligent Design - de Granville Sewell, profesor titular la University of Texas El Paso). Pentru o prezentare a activitatii profesionale a autorului a se vedea CV-ul sau. Interesante sunt reactiile-reflex ale ideologilor darwinisti intrati in "red alert", devenind din ce in ce mai incoerenti si zgomotosi.

O simpla formulare a unei opinii critice genereaza un... tsunami darwinist :-) Ceea ce arata ca evolutionistii "evolueaza" in sensul urmator: devin intr-o asemenea masura de agitati incat... incep sa se faulteze reciproc!

Interviu cu Peter Hitchens despre noua sa carte "The Rage Against God"

"The Rage Against God" - noua carte a lui Peter Hitchens (UK) - este o cronică a călătoriei spirituale a autorului către credinţa creştină. O călătorie care a inceput în deşertul necredinţei. Incidental, Hitchens ia cu asalt clişeele propagandistice ale noului ateism (care sunt deja în criză de cam multişor... fiind ironizati până şi în reviste seculare de prim rang - nota mea).

Cele zece găleţi sparte ale noului ateism

The 'New' Atheism: 10 Arguments That Don't Hold Water - este o foarte recentă carte a lui Michael Poole (aparută pe 1 Mai 2010). Uzând de o analogie avansată de ex-ateul (şi renumit filozof, pe care l-am mentionat deja pe blog) Antony Flew, Poole demontează cu eleganţă trucurile de agit-prop ale evangheliştilor noului ateism, ce se reduc la o tactică de argumentare mimată prin care cititorilor li se prezintă o sumă de raţionamente eronate însă aranjate în aşa fel încât să ofere iluzia unui efect cumulativ convingătoar.

Sfânta Treime

Nădejdea mea este Tatăl,
scăparea mea este Fiul,
acoperământul meu este Duhul Sfânt.
Treime Sfântă, slavă Ţie!

Să ne iubim unii pe alţii, ca într-un gând să mărturisim.
Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.

Scularea noastra si a intregii zidiri din somnul mortii

La Cincizecime se intemeiaza Biserica, si prin aceasta se anunta scularea noastra si a intregii zidiri din somnul mortii:

"Prin Duhul Sfant tot sufletul viaza, si cu puterea Lui se va scula spre invierea cea de obste toata zidirea, in ceasul de pe urma al veacului acesta si in cel dintai al veacului ce va sa fie. Ridica-ne atunci din groapa, Preabunule Mangaietor, nu spre osanda, ci spre a ne impartasi de fericire, intru dumnezeiasca lumina, cu toti sfintii, cu rudele si apropiatii nostri.
Vino dar, si de a sufletului moarte ne izbaveste;
Vino si, inainte de sfarsitul nostru, ne indestuleaza cu Trupul si Sangele Mantuitorului nostru;
Vino si da-ne sa adormim in pace, cu cuget neintinat;
Vino si luminoasa fa scularea noastra din somnul mortii;
Vino si ne invredniceste ca sa privim cu bucurie la zorii vesniciei;
Vino si fa-ne fii ai nestricaciunii;
Vino si lumineaza atunci, ca un soare, trupurile noastre cele fara de moarte;
Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!" (Acatistul Sfantului Duh - Icosul 4)

Din ciclul e pur si muove, designul inteligent - 2 -

Pană si criticii lui Stephen Meyer incep să cadă de acord că designul inteligent are sens... Stephen Meyer Has Even His Critics Agreeing: Intelligent Design Makes Sense

PS: Din "puţul tactic" al gândirii evoluţioniste (sau mai bine spus, al pseudo-teologiei evoteiste...) : criticii evoluţionismului sunt, în marea majoritate a cazurilor, instantaneu etichetaţi cu termenul "creationişti". Caz în care nu mai contează ce argumente se aduc, caci disputa se încheie cu acest puternic cuvânt-cheie, iar evoteiştii pufăie cu satisfacţie :-)

Ontopic: New journal aims at discussion of intelligent design issues (EXAMINER.COM/TORONTO)

Troparul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

"Chipul Crucii Tale pe cer vazandu-l si ca Pavel chemarea nu de la oameni luand, cel intre imparati Apostolul Tau, Doamne, imparateasca cetate in mainile Tale o a pus, pe care pazeste-o totdeauna in pace, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, unule iubitorule de oameni."

Mărşăluitori întru normalitate

Marşurile pentru normalitate reflectă afirmarea valorilor familiei tradiţionale. Pas dupa pas, ca o mătanie dupa mătanie, persoana mărsăluitoare îşi conştientizează verticalitatea înrădăcinată în decizia morală şi perfect rațională de a rejecta schimonosita pseudo-libertate a celui ce se mişcă după "facă-se voia mea" (adică capitularea, din ce in ce mai mult institutionalizata, în fata patimii).

Cultivarea diversitatii in educatia de azi

Diversitate in ceea ce priveste rasa, etnicitatea, preferintele sexuale, etc.
Diversitate in orice...

cu exceptia gandirii.

Gandirea trebuie sa fie liberala/de stanga/socialistoida!
Altfel... e de rau!
Greu de distins intre educatie (de la cea primara la cea universitara) si politica.

Calea de remediere se afla in FAMILIE.

Constantin - împărat creştin

Sfantul împărat creştin Constantin cel Mare

Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie, care socotea pe Fiul o creatură subordonată Tatălui. Sub influenţa sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este "Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut" (Simbolul Credinţei sau Crezul). Acelaşi Sinod a stabilit principiul alegerii datei Paştilor - prima duminică după lună plină după echinocţiul de primăvară - şi a dat 20 de canoane bisericeşti. Aici, la Niceea, împăratul Constantin cel Mare a învăţat despre modestia şi credinţa minunată a sfântului Spiridon, despre puterea rugăciunii şi adâncimea evlaviei sfântului Alexandru şi despre bărbăţia evanghelică a sfântului Nicolae, ierarhul din Mira Lichiei.

Semnatura din celulă iarăşi

Sfintele moaşte ale Preacuviosului Părintelui nostru Ioan Iacob Hozevitul

Pe tine, Părinte, te cinstim, căci lăsând lumea şi patria ta, ai luat Crucea, urmând lui Hristos şi în valea Iordanului, în peşteră pustnicească, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta împreună cu îngerii se bucură, Preacuvioase Părinte Ioane, duhul tău. (Tropar, gl. 8)



Pe unul Dumnezeu iubind, de cele trecătoare ai fugit şi în pustie locuind, cu liniştea duhului te-ai logodit, Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, neîncetat slăvind pe Hristos, Mântuitorul lumii. Pentru aceasta, cu evlavie, laudă şi cântare îţi aducem, zicând: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, astăzi, floare prea aleasă a Bisericii noastre. (Condac, gl. 8)

Prăznuirea scopului şi deplinătăţii Învierii. Înălţarea Domnului.

"În Înălţare se găseşte scopul şi deplinătatea Învierii lui Hristos... şi împreună cu Hristos se înalţă şi firea umană."

Înălţatu-Te-ai întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor, cu făgăduinţa Sfântului Duh, încredinţându-se ei, prin binecuvântare, că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul lumii. (Tropar, gl. 4)

Plinind rânduiala cea pentru noi şi cele de pe pământ unindu-le cu cele cereşti, Te-ai înălţat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, nicicum despărţindu-Te, ci rămânând nedepărtat şi strigând celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră! (Condac, gl. 6)

Gianna Jessen, supravieţuitoarea avortului

Supravieţuitoarea avortului Gianna Jessen (care a rămas cu o paralizie cerebrală după ce s-a născut la 7 luni în urma unei tentative de avort salin) "şi-a dedicat viaţa muzicii şi educării publicului asupra acestui flagel înspăimântător":

... medicul avorţionist nu era în spital în momentul în care s-a declanşat expulzarea, întrucât în astfel de cazuri, copilul care se naşte totuşi viu este ucis de medic sau lăsat să moară de foame - ca expresie supremă a "progresului umanităţii"...

In cautarea chipului pierdut sau ispitele SF

Prin media orientata catre "Science Fiction", avem astazi un flux continuu, comercial, de carti SF (unele mai bune, altele la kilogram, cu cele la kilogram umbrind pe cele mai bune), filme, seriale si televiziune SF, benzi desenate SF, cluburi SF, etc. Majoritatea (cu notabile exceptii) forteaza carari catre o eshatologie alternativa, care este de fapt o deformare a viziunii crestine asupra persoanei umane create dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.

Sigur vrasmasul stie ca persoana umana este creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Motiv pentru care, pentru o maxima eficienta, nu ar incuraja deformarile extreme, preferand scenarii SF ce se desfasoara in contexte familiare adesea indulcite cu ceva "siropuri spirituale" (desigur, corecte politic!), scenarii capabile sa strecoare un ecou inselator (si ademenitor) in sufletul uman care alearga insetat dupa al sau chip uitat (fiind in cautarea chipului pierdut, ca sa-l parafrazam pe Proust). O alergare nu prin lucrare duhovniceasca, ci exterior, ratacind printre mirajele spatiului interplanetar si al mandriei de sine, intr-o vanatoare exaltata a unui amagitor cantec de sirena: prognoza nu e deloc buna.

In fata acestor "ispite SF", invatatura eshatologica ortodoxa este un real medicament.

Eshatologie

Eshatologia [gr. eshaton = ultim, final] este învăţătura despre realităţile ultime ale mântuirii, adică despre instaurarea împărăţiei lui Dumnezeu sau viaţa veacului ce va să vină, ca încoronare a operei răscumpărătoare a lui Hristos-împăratul, care se manifestă la sfârşitul istoriei, plin de slavă, să judece viii şi morţii (Efeseni 1, 20—23 ; I Tesaloniceni 5, 1—11). Eshatologia nu trebuie confundată cu «sfârşitul lumii» şi nici nu trebuie limitată la descrierea evenimentelor care însoţesc a doua venire a lui Hristos, adică Parusia : învierea morţilor, judecata, raiul şi iadul. Eshatologia se referă la o nouă ordine de existenţă, la o stare ultimă de transfigurare, dincolo de istorie, stare care este obiectul rugăciunii şi speranţei sau nădejdii creştine : «Vină împărăţia Ta» (Matei 6, 10), dar care este deja prezentă aici şi acum, şi care confruntă istoria actuală : «împărăţia lui Dumnezeu este în mijlocul vostru» (Lc. 17, 21). (text preluat de la wikipedia ortodoxă - vizitaţi pentru a citi mai mult)

"Fenomenul OZN" şi încrederea în progesul nelimitat al ştiintei într-un univers golit de Taina lui Hristos

Despre realitatea din spatele fenomenelor OZN - extraterestri in vizita la Parintele Cleopa:

”Eram într-o noapte la ora unu în bordei. Făcusem Miezonoptica si eram pe la sfârsitul Utreniei, când deodată aud: buf, buf, buf! Se cutremura pământul. Eu am iesit să văd ce se aude, dar când am deschis usa la bordei am văzut afară o lumină mare si în lumină, o masină de alamă cu multe roti. Din ea a coborât un om înalt, cu ochii mari, pe jumătate albi si pe jumătate negri, care numai atât a zis apăsat: ”Ce cauti aici?” Atunci mi-am adus aminte ce zic Sfintii Părinti. Că dacă ai Sfintele Taine, Îl ai pe Hristos viu! Eu aveam Sfintele Taine într-o scorbură de brad în bordei. Si când am văzut asa, am intrat repede înăuntru, am cuprins bradul cu Sfintele Taine în brate si numai atât am zis: ”Doamne Iisuse, nu mă lăsa!” Să vezi tu atunci rugăciune când este dracul la usă! Si când m-am uitat din nou afară, l-am văzut cum se dădea înapoi alungat de puterea lui Hristos. Lângă bordei era o râpă mare unde a căzut acel duh necurat. Dar cum a căzut? Când a ajuns la râpă, s-a dat de trei ori peste cap cu tot cu masină si pe urmă a căzut si s-a făcut un zgomot mare de mi-au tiuit urechile până a doua zi la ora unu”.

OZN - cui prodest?...

In esenta lor, aceste "fenomene" implora de la om o incredere nelimitata, de dimensiuni cosmice, in progesul nelimitat al stiintei intr-un univers golit de Taina lui Hristos - o Taina ce se cere a fi uitata si rejectata. Astfel, ele cer imperativ adoptarea unei pozitii metafizice, foarte bine conturate, dar aflate in vrasmasie clara cu pozitia crestina. Aceasta este la urma urmei substratul lor, si un argument cu totul rational pentru sporirea credintei si rugaciunii in fata acestor ispite. Sa nu uitam insa ca nu e nevoie sa apara OZN-ul intr-un spectacol de sunet si lumina la poarta casei (sau la scara blocului) ca sa simtim aceasta tentatie "metafizica": ea musteste din virtual intregul construct (post-)modern! Un motiv in plus pentru a spori neincetat in rugaciune, cu frica de Dumnezeu si mare luare aminte, pentru ca aceste ispite dracesti sa "cadă cu zgomot mare" din noi!

Despre Sfântul Cuvios Alexis Toth

Cateva repere, preluate de pe wikipedia ortodoxă românească, despre viaţa acestui iubit cuvios prin a cărui lucrare un numar foarte mare de greco-catolici de pe meleagurile americane s-au intors la credinţa neştirbită creştin-ortodoxă.

Preacuviosul nostru părinte Alexis Toth (aici pagina în engleză - Our righteous father Alexis of Wilkes-Barre) apărătorul credinţei ortodoxe şi lucrător neobosit în via Domnului, s-a născut în Austro-Ungaria pe 18 martie 1854, într-o familie săracă din regiunea Rusiei Carpatice şi a murit pe 7 mai 1909 la Wilkes-Barre, Pennsylvania, Statele Unite ale Americii.

Viaţa

Ca mulţi alţii din imperiul austro-ungar, cei din familia Toth era de rit catolic răsăritean. Tatăl şi fratele lui Alexis erau preoţi iar unchiul său a fost episcop al Bisericii Unite Greco-Catolice. Alexis a primit o excelentă educaţie, învăţând mai multe limbi străine, printre care rusa din regiunea carpatică, maghiara, rusă, germană, latină şi citea în limba greacă. El s-a căsătorit cu Rosalie Mihalich, fata unui preot şi a fost hirotonit preot în 18 aprilie 1878, slujind ca al doilea preot al Bisericii Unite. La scurt timp soţia să a murit, după care a urmat şi unicul lor fiu să-l părăsească, pierderi pe care sfântul le-a răbdat cu blândeţea pe care o presupune starea de preot.

În mai 1879, Părintele Alexis a fost numit secretarul episcopului din Presov şi administrator la Dioceză. Tot lui i s-a încredinţat şi conducerea unui orfelinat. La Seminarul din Presov, Părintele Toth a predat Istoria Bisericii şi Legile canonice, ceea ce l-a ajutat mult în viaţa pe care urma s-o trăiască în America. Sf. Alexis nu a rămas mult profesor şi administrator deoarece Domnul avea alte planuri cu el. În octombrie 1889 a fost ales pastor al Bisericii Unite din Minneapolis, Minnesota. La fel ca un alt Abraham, el şi-a părăsit ţara şi familia pentru a împlini voia Domnului. (Gen 12:1).

La sosirea în America, părintele s-a prezentat autorităţii locale romano-catolice, arhiepiscopul John Ireland, deoarece nu exista episcop al Bisericii Unite în America în acea vreme. Arhiepiscopul Ireland aparţinea partidului catolicilor americani care erau adepţii "americanizării" tuturor catolicilor români. Viziunea lui de viitor s-a fondat pe credinţa obişnuită, obiceiuri şi utilizarea limbii engleze în biserică (în afară de slujbele liturgice)). Normal că parohiile etnice şi clerul de rit non-latin nu intrau în această viziune. Astfel, când părintele Toth şi-a prezentat referinţele arhiepiscopul l-a întâmpinat cu ostilitate, refuzând să-l recunoască pe Alexis ca preot catolic şi nelăsându-l să slujească în dioceza sa.

Ca istoric şi profesor de lege canonică Părintele Toth îşi cunoştea drepturile în cadrul Bisericii Unite şi nu a acceptat deciziile nefondate ale arhiepiscopului. În luna octombrie a anului 1890, a avut loc o şedinţă cu 8 din cei 10 preoţi ai Bisericii Unite din America la Wilkes-Barre, Pennsylvania sub prezidarea Părintelui Toth. Deja episcopii americani sesizau Roma cu privire la chemarea în Europa a tuturor episcopilor Bisericii Unite din America, de teamă că preoţii şi parohiile Bisericii Unite vor îngreuna asimilarea imigranţilor în cultura Americană. Episcopii Bisericii Unite din Europa au refuzat să răspundă apelului de ajutor al preoţilor.

Arhiepiscopul Ireland a trimis o scrisoare parohiilor sale, în care dadea ordin membrilor acestora sa nu participe la slujbele părintelui Toth şi să accepte serviciile preoţesti ale acestuia. Aşteptându-se sa fie deportat in orice moment, părintele Toth a explicat enoriaşilor săi situaţia, sugerând ideea întoarcerii sale în Europa. Aceştia au refuzat categoric: "Nu. Mai bine ne ducem la episcopul rus. De ce sa ne lăsăm călcaţi tot timpul de străini?". Ivan Mlinar s-a dus la San Francisco pentru a-l întâlni personal pe Episcopul Vladimir, apoi în februarie 1891, părintele Toth şi administratorul bisericii, Paul Podany, au mers şi ei la întâlnirea cu episcopul. Ca urmare, Episcopul Vladimir a venit la Minneapolis în 25 martie 1891 şi l-a primit pe părintele Toth şi pe încă 361 de enoriaşi în Biserica Ortodoxă a înaintaşilor lor. Enoriaşii au privit acest eveniment ca o noua victorie a ortodoxiei, bucurându-se: "Slavă lui Dumnezeu pentru multa Sa milă faţă de noi!"

Iniţiativa a venit din partea poporului, fără nici-o influenţă din afară. Biserica Ortodoxă Rusă nu a ştiut de existenţa imigranţilor Bisericii Unite Slave în America, dar a răspuns pozitiv la cererea lor de a fi reuniţi cu Biserica Ortodoxă.

Întoarcerea la biserica ortodoxă a Sf. Alexis şi a parohiei sale a fost un exemplu încurajator pentru sute de greco-catolici. Exemplul a fost ca lumânarea în sfeşnic care luminează tuturor celor din casă (Matei 5:15), iar turma poate fi asemănată cu aluatul pe care, luându-l, o femeie l-a ascuns în trei măsuri de făină, până ce s-a dospit (Matei 13:33). Prin predicile sale hotărâte el a smuls rădăcinile buruienilor care crescuseră în grâul adevăratei doctrinei, demascând falsele învăţături care i-au dus poporul în rătăcire. Chiar dacă nu a ezitat să arate cu degetul erorile doctrinelor din alte biserici, părintele Alexis a avut grijă să le trezească enoriaşilor săi vigilenţa împotriva intoleranţei. Scrierile sale şi predicile sunt pline de admonestări referitoare la respectul faţă de aproapele şi la ideea de a nu judeca credinţa altora. Dacă a făcut comentarii dure în corespondenţa sa privată cu administraţia bisericii, trebuie să reţinem ca acestea s-au făcut pentru apărarea Bisericii Ortodoxe şi a Misiunii Americane de acuzaţii nefondate din partea unora care foloseau un limbaj mult mai dur decât Părintele Toth. Aceşti opozanţi pot fi caracterizaţi ca intoleranţi, nepoliticoşi, cu metode non-etice de ameninţarea la adresa lui şi a enoriaşilor săi.

În mijlocul greutăţilor, acest herald al teologiei Dumnezeieşti şi a doctrinei fără cusur a dat scrieri ortodoxe inepuizabile pentru noii convertiţi, pline de sfaturi practice despre modul de trăire ortodox. De exemplu, articolul său "Cum ar trebui să trăim în America" pune accent pe educaţie, curăţenie, sobrietate şi prezenţa copiilor în biserică duminica şi de sărbători.

Deşi parohia din Minneapolis a fost primită în Biserica ortodoxă în martie 1891, abia în iulie 1892 Sfântul Sinod al Rusiei a recunoscut şi acceptat parohia în Dioceza Alaska şi Insulele Aleutine. Rezoluţia a ajuns în America numai în octombrie 1892. În acest timp ostilitatea religioasă şi etnică împotrivă noilor convertiţi s-a făcut bine simţită. Părintele Alexis a fost acuzat că şi-a vândut poporul carpato-rus şi religia sa "moscoviţilor" pentru bani. În realitate el nu s-a bucurat de nici un suport financiar pentru o lungă perioadă de timp, parohia sa fiind una din cele mai sărace. Până să-i parvină salariul din Rusia, sfântul a trebuit să lucreze la o brutărie pentru a se întreţine. Chiar dacă veniturile sale erau neînsemnate, el nu ezita să facă pomeni celor săraci şi cu nevoi. El şi-a împărţit banii cu alţi clerici mai săraci ca el şi a contribuit la ridicarea bisericilor şi educaţia din seminariile din Minneapolis. Nu-i păsa de viaţă lui, despre ce va mânca şi bea. (Matei, 6:25). Lăsând toate cele în grijă lui Dumnezeu, Sf. Alexis a urmat sfatul Mântuitorului nostru care spunea "Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adaugă vouă" (Matei 6:33). Deci el a suportat durerile, necazurile şi atacurile fizice cu răbdare şi bucurie spirituală, amintindu-ne că "Dumnezeirea este mai puternică decât toate" (Înţeleptul Solomon 10:12).

Episcopii Vladimir, Nicolae, Sf. Tihon si Platon au recunoscut harul special al părintelui Toth, trimiţându-l de multe ori sa predice şi să înveţe poporul slav. Sf. Alexis a vizitat multe parohii ale Bisericii Unite, explicându-le diferenţele dintre ortodoxie, protestantism, romano-catolicism si uniatism, subliniind că drumul spre mântuire este numai cu Biserica Ortodoxă.

La fel ca Iosua, "el şi-a călăuzit drept poporul spre convertire" (Sirah 49:2). El a ajutat formarea şi convertirea a 17 parohii, plantând o vie a lui Hristos în America, îmbogăţindu-i roadele din ce în ce mai mult. În 1909, anul binecuvântatei lui repauzări, mai multe mii de adepţi ai Bisericii Unite Carpato-Ruse şi Galiciene s-au întors la ortodoxie. Acesta a fost un eveniment major în istoria Misiunii Nord-Americane care a continuat să contureze viitorul ortodoxiei în această ţară de-a lungul multor generaţii ce aveau să vină.

Cine poate şti lupta duhovnicească a sfântului? Cine poate spune ce rugăciuni a ridicat din sufletul său smerit către Dumnezeu? Sfântul Alexis nu şi-a arătat niciodată în public evlavia ci s-a rugat lui Dumnezeu în secret, cu lacrimi, smerenie şi zdrobire de inimă. Dumnezeu, Cel ce vede toate câte facem în ascuns, l-a răsplătit pe sfânt (Matei 6:6). Este de neconceput ca Sf. Alexis să-şi fi putut duce la bun sfârşit munca sa de apostolat fără ca Dumnezeu să-l fi binecuvântat şi întărit pentru aceasta.

Eforturile Părintelui Toth au fost recunoscute şi în timpul vieţii sale. El a primit în dar o mitră încrustată cu pietre preţioase din partea Sfântului Sinod precum şi Ordinul Sfântul Vladimir şi al Sfintei Ana de la Ţarul Nicolae al II-lea pentru serviciile deosebite şi devotamentul faţă de Dumnezeu şi ţară. În 1907 a fost printre candidaţii la scaunul episcopal, însă nu a acceptat onoarea, motivând cu smerenie că o astfel de demnitate ar trebui să fie responsabilitatea unei persoane mai tinere şi mai sănătoase decât el.

Pe la sfârşitul anului 1908, sănătatea Sf. Alexis a început să se şubrezească datorită unor complicaţii mai vechi. A încercat să se refacă în sudul oraşului New Jersey, dar s-a reîntors după puţin timp la Wilkes-Barre, unde a fost nevoit să stea la pat timp de două luni. Vineri, 7 mai 1909 (24 aprilie pe stil vechi, după calendarul iulian) s-a dus la Domnul, zi în care se prăznuiesc sfinţii Sava şi Alexie Pustnicul Peşterilor din Kiev.

Moaştele

Sf. Alexis a fost cu adevărat omul lui Dumnezeu. care a călăuzit mulţi imigranţi galicieni şi carpato-ruşi prin confuzia provocărilor religioase din Lumea Nouă până la unitatea Bisericii Ortodoxe, cu ajutorul cuvintelor pline de har şi exemplului său de viaţă. În testamentul său, Sf. Alexis şi-a lăsat sufletul la mila lui Dumnezeu, cerându-şi iertare de la toţi şi iertându-i pe toţi.

Sfintele sale moaşte se odihnesc acum la Mănăstirea Sfântul Tihon din South Canaan, Pennsylvania, unde credincioşii pot veni să se închine lor şi să-i ceară sfântului să mijlocească la Dumnezeu pentru ei.

Dragostea Sf. Alexis şi preocuparea pentru copiii săi spirituali nu a dispărut odată cu moartea sa. Ca o concluzie la viaţa sfântului, ar fi potrivită prezentarea uneia din intervenţiile miraculoase ale părintelui, care s-a petrecut în anul 1993: în luna ianuarie a acelui an, un bărbat s-a rugat Sfântului Alexis să-l ajute să obţină informaţii despre fiul său de care nu mai ştia nimic de 28 de ani. Punându-şi nădejdea în îndrăzneala sfântului la bunul Dumnezeu, omul a aşteptat răspunsul. Chiar a doua zi fiul acestuia l-a sunat pe tatăl său. Se pare că tânărul se afla în biserică atunci când a simţit o pornire de nestăvilit de a-l suna pe tatăl sau. Mama sa îl dusese cu ea în alt stat schimbându-şi numele când el era un copil. De aceea tatăl său nu a putut să le dea de urmă. Aflând de la mama sa că tatăl sau era creştin ortodox, a obţinut de la un preot ortodox numărul de telefon al tatălui său dintr-un oraş îndepărtat. Astfel tatăl şi fiul s-au reîntâlnit, mulţumind lui Dumnezeu şi Sfântului Alexis pentru ajutorul primit.

Sfântul, slăvitul şi întru tot lăudatul Apostol şi Evanghelist Ioan

Apostole al lui Hristos Dumnezeu, iubite, grăbeşte de izbăveşte pe poporul cel fără de răspuns, că te primeşte, când cazi către Dânsul, Cel ce te-a primit când te-ai răzimat pe pieptul Lui. Pe Acesta roaga-L, de Dumnezeu cuvântătorule, ca norul păgânilor cel pus asupra noastra să-l risipească, cerându-ne nouă pace şi mare milă. (Tropar, gl. 2)

Măririle tale, Iubitorule de feciorie, cine le va spune? Că verşi minuni şi izvorăşti tămăduiri şi te rogi pentru sufletele noastre, ca un cuvântător de Dumnezeu şi prieten al lui Hristos. (Condac, gl. 2)

Un jurnal deschis testării viabilităţii Designului Inteligent

O remarcabilă premieră: un jurnal "peer-review" cu acces liber, deschis testării viabilităţii Designului Inteligent: "BIO-Complexity".

O inflaţie de ştiri la categoria "red alert" pentru evoluţionişti, mai nou.

Ontopic:
O "nevăstuică"... falsificată
Materialismul ca presupoziţie doctrinară

Idou ho Anthrōpos

Ortodoxie: Cine sunt eu, omul?...



Omul ca potential de îndumnezeire - Pr. Rafail Noica

Sfântul Atanasie cel Mare

Pe ierarhii Domnului, pe tâlcuitorii dogmelor, pe păstorii alexandrinilor propovăduitori ai adevărului, perechea cea iubită de Dumnezeu; pe străluciţii luminători, risipitori ai întunericului celor nelegiuiţi: pe Atanasie cel Mare, secerătorul ereticilor, împreună cu Chiril, cel ce a cinstit precum se cuvenea pe Născătoarea de Dumnezeu, veniţi cu toţii iubitorii de prăznuire şi, adunându-ne cu veselie şi cu cântări să-i cinstim; că ei se roagă neîncetat lui Dumnezeu pentru noi. (Tropar, gl. 3)

Învăţăturile dreptei credinţe sădind şi spinii relei credinţe tăind, ai înmulţit sămânţa credinţei cu ploaia Duhului, Cuvioase. Pentru aceasta pe tine te lăudăm, Atanasie. (Condac, gl. 2)

Ierarhilor prea mari ai Bisericii şi viteji apărători a dreptei credinţe a lui Hristos, păziţi pe toţi cei ce cântă: mântuieşte, Îndurate, pe cei ce Te cinstesc pe Tine cu credinţă. (Condac, gl.4)

O sfinte părinte Atanasie, Ca un stâlp al Ortodoxiei Ai tăgăduit eresul lui Arie Arătând că Tatăl şi Fiul sunt de-o-fiinţă. O, mărite părinte, roagă pe Hristos Domnul nostru să mântuiască sufletele noastre.

Sf. Atanasie s-a mutat la Domnul pe data de 2 mai 373.

E pur si muove, designul inteligent - 1 -

Informatia Vieţii... o prezentare făcută de Don Johnson la intâlnirea filialei de la Universitatea North Carolina din Wilmington a Asociaţiei ACM (Association for Computer Machinery) - 8 Aprilie 2010. Don Johnson este autorul unui (relativ) recent volum (Martie 2009) pro - design inteligent: "Probabilitatea Naturii şi Natura Probabilităţii". Lucrurile se mişcă. Pas cu pas!

Bioinformatics: The Information in Life from Don Johnson on Vimeo.

Ultimele cuvinte ale unor atei faimoşi