In cautarea chipului pierdut sau ispitele SF

Prin media orientata catre "Science Fiction", avem astazi un flux continuu, comercial, de carti SF (unele mai bune, altele la kilogram, cu cele la kilogram umbrind pe cele mai bune), filme, seriale si televiziune SF, benzi desenate SF, cluburi SF, etc. Majoritatea (cu notabile exceptii) forteaza carari catre o eshatologie alternativa, care este de fapt o deformare a viziunii crestine asupra persoanei umane create dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.

Sigur vrasmasul stie ca persoana umana este creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Motiv pentru care, pentru o maxima eficienta, nu ar incuraja deformarile extreme, preferand scenarii SF ce se desfasoara in contexte familiare adesea indulcite cu ceva "siropuri spirituale" (desigur, corecte politic!), scenarii capabile sa strecoare un ecou inselator (si ademenitor) in sufletul uman care alearga insetat dupa al sau chip uitat (fiind in cautarea chipului pierdut, ca sa-l parafrazam pe Proust). O alergare nu prin lucrare duhovniceasca, ci exterior, ratacind printre mirajele spatiului interplanetar si al mandriei de sine, intr-o vanatoare exaltata a unui amagitor cantec de sirena: prognoza nu e deloc buna.

In fata acestor "ispite SF", invatatura eshatologica ortodoxa este un real medicament.