Geografie duhovnicească (1)

Pe calea duhovniceasca exista mai harnici (mai avansati pe calea despatimirii) si mai puturosi (impatimiti, neputinciosi). Da, trebuie sa recunoastem ca exista grade de duhovnicie, insa daca reflectam putin la aceasta "ordine duhovniceasca", o vom gasi destul de paradoxala (ceea ce e de asteptat, pentru ca nu este o ordine omeneasca, fiind la urma urmei intemeiata pe judecata de Dumnezeu). O prima indicatie a taramului paradoxal e in zicala cei de pe urma vor fi cei dintai... Nu e vorba deci de o ordine simplista. Ierarhizarea duhovniceasca este o ordine crestina, distincta in mod fundamental de un stil obiectivizant/testabil in genul "dan"-ilor artelor martiale (e drept, si ordinea duhovniceasc este in sens profund testabila, insa nu de catre om ca intr-un experiment stiintific, ci testabila de catre Dumnezeu Insusi).

Mila Domnului este non-stop prezenta in proxima vecinatate a celui din urma pacatos la fel dupa cum este prezenta in proxima vecinatate a virtuosului despatimit. Ingredientele ordinii duhovnicesti sunt mila iubitoare, dar si judecata, Domnului pe de o parte, si constiinta omului cazut in pacat, pe de alta. Impreuna aceste ingrediente pot genera o "geografie duhovniceasca" foarte complexa. Icoana scarii virtutilor apeleaza la continutul profund al sufletului uman, dandu-i imboldul spiritual si emotional pentru intrarea in "zona" acestei geografii, pe drumul despatimirii.

Smerenia (daca e genuina) ne-ar da imboldul sa ne vizualizam plasati la coada scarii duhovnicesti! Insa atunci avem nevoie de o tarie extraodinara ca simplul act al "plasarii pe treapta cea mai de jos" (cand ne gandim "sunt cel mai pacatos dintre toti") sa nu fie constientizat, macar cu coada ochiului, intr-un stil cvasi-obiectiv, masurabil, "din exterior". Caz in care exista riscul ca simpla auto-evaluarea (de a fi ultimii in ierarhia duhovniciei) sa se transforme in judecata aprobatoare asupra propriei conditii spirituale, ce ar putea sa ne arunce realmente in genunea din afara scarii.

Actul plasarii pe treapta cea mai de jos ar trebui sa fie, in esenta, o lacrima.
Astazi 14 iulie, la Sfantul Nicodim Aghioritul.